Cultura și arta
Locuitorii Comunei Săcuieu păstrează cultura și tradițiile satului românesc de demult. Chiar dacă de cele mai multe ori manifestarea propriu-zisă a credințelor tradiționale lipsește, acestea se regăsesc în felul fiecăruia de a fi și modul de viață de zi cu zi.
Cultura Comunei Săcuieu s-a consolidat în pași mărunți, din cele mai vechi timpuri. Pornește de la activitățile zilnice ale țăranilor : lucrul la câmp, mesele de zi cu zi și de sărbătoare, mersul la biserică. De asemenea, cultura se regăsește și în construcția și decorarea caselor : case vechi din lemn, acoperite cu șindrilă, cu interior simplu, cu mobilier confecționat din lemn ( pat, masă, laviță, polițe fixate pe perete, lada de zestre, sobă și cuptor).
Instituții culturale
Comuna Săcuieu dispune de o bibliotecă comunală care se află la dispoziția întregii comunități . Aceasta a fost înființată în anul 1968 și funcționează în baza legii nr. 334/2002.
În anul 2009 Biblioteca Comunală Săcuieu a fost selectată pentru a participa în cadrul programului BIBLIONET, care constă în facilitarea accesului gratuit al comunității locale la informații prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci din România. Prin intermediul acestui program Comuna Săcuieu beneficiază de beneficiile proiectului BIBLIOBUS, adică bibliotecă într-un autobuz. Bibliobusul vine în Comuna Săcuieu la un interval de 3-6 luni și împrumută biblioteca cu cărți noi și le ridică pe cele vechi.
De asemenea, prin intermediul aceluiași program biblioteca comunală a fost dotată cu 4 calculatoare, iar accesul la internet este gratuit. Un alt proiect derulat în cadrul bibliotecii comunale este ,,Și romii au nevoie de informare”. În cadrul acestei acțiuni, copiii de etnie romă sunt ajutați să învețe să citească și să scrie.
În anul 2012 la biblioteca comunală au fost înscriși 73 de utilizatori, dintre care 48 sunt români și 25 sunt de etnie romă. Numărul de cărți împrumutate și consultate în cadrul bibliotecii este de 4600 în anul 2012. În Comuna Săcuieu funcționează de asemenea 3 biblioteci școlare.
Căminul cultural Săcuieu a fost înființat în anul 1968 şi se compune dintr-un numar de 4 încăperi: un hol de intrare, o încăpere care adăpostește biblioteca comunală, un vestiar și o sală de spectacole. În vara anului 2008, au fost realizate reparații la acoperiș, s-a renovat pe interior și exterior clădirea, din fonduri de la bugetul local. În cadrul căminului cultural au loc o serie de manifestații și evenimente : serbări școlare, dansuri populare, nunți, botezuri, înmormântări, spectacole de Crăciun.
Artă populară, conservarea și manifestările acesteia
Locuitorii comunei Săcuieu aveau haine de sărbătoare și haine de port, acestea diferențiindu-se prin materialul din care erau confecționate, dar și prin încărcătura de ornamente mult mai bogată.
Costumul popular femeiesc din zona Săcuieului era mai bogat în piese decât cel bărbătesc, care era mai auster, pe măsura unei seriozități ancestrale cu care aceștia tratau munca, dar și evenimentele satului. Materialul folosit era pânza de in sau cânepă, existând culturi de aceste plante pe întreg arealul comunei.
În vechime, femeile purtau cămeșe din pânză albă, pieptul și gulerul cămeșii fiind împoodobit cu broderii. Ornamentația era cu fir roșu pentru tinere și cu negru pentru cele mai în vârstă. Ulterior s-a renunțat la cămeșe și se îmbrăca spăcelul (laibărul ) în locul acesteia, țesut din cânepă sau in, ornamentat în aceleași culori ca și catrințele. La mâneci spăcelul avea o dantelă croșetată. Cu spăcel împodobit cu negru se duceau femeile la biserică și la înmormîntări. Poalele erau țesute în casă, din pânză de cânepă, apoi din bumbac. Marginea de jos a poalelor se termina cu o dantelă, iar în partea de sus se încrețeau la mijloc.
Peste poale se luau catrințele, una în față, alta în spate, realizate din două bucăți de țesătură mai groasă, din lână, pe fond negru sau roșu, cu dungi mai late în partea de jos și din ce în ce mai înguste în partea de sus. Catrința din față avea ciucurași. Pe la jumătatea secolului trecut catrința din față a început să fie înlocuită cu zadia, din material cumpărat, cusută în culori, având dantelă îngustă de jur împrejur.
Dintre podoabele purtate se remarca panglica de pânză de la gât, cu dantelă de ambele părți și mărgelele, în special la gâtul fetelor și muierilor tinere. Principala podoabă a capului era năframa cu ciucuri. Tinerele purtau năfrămi de culori vii, femeile în vârstă aveau năfrămi negre, dar toate se terminau cu ciucuri.
Femeile se încălțau cu păpuci, un fel de ghete cu tureac înalt și cu toc mic, iar pe timp de iarnă purtau cizme cu tureac tare, unele împodobite în partea de sus cu o panglică de culoare roșie.
Îmbrăcămintea bărbaților păstrează astăzi puține piese ale portului tradițional. Se purta cămeșa din cânepă compactă, în mijlocul căreia se tăia gura pentru a fi îmbrăcată. Gulerul mic era ornamentat cu motive geometrice și cu motive florale, iar pe mâneci simple și largi erau broderii cu motive geometrice, se purta peste cioareci.
Cheptarul din piele de oaie se purta peste cămeșe, cusut cu motive și cu rânduri de mărgele albe.
Piese de port dar și de sărbători erau gacii, un fel de pantaloni de vară confecționați din pânză albă, ornamentați în partea de jos cu motive asemănătoare cu cele ale cămeșei. Iarna purtau gaci strâmți și cioareci groși din lână seină pe care se aplicau câteva ornamente la buzunare. Se încingeau cu niște curele late din piele, care aveau multe catarame. Impresionante erau pieptarele cu partea din spate alungită pentru a ține cald și împodobite în față cu broderii de lână roșie, cu acestea fiind scrise și inițialele proprietarului. Costumația de iarnă era alcătuită din sumane din pănură de oaie și cojoace. Pe cap se purta pe timp de vară clopul, pălărie, de păr, sau pălării de paie. Iarna se purta căciula, din blană de miel, de culoare neagră sau gri.
Încălțămintea este alcătuită din pantofi și ghete. Cândva săcuanii se încălțau cu opinci călduroase, croite din piele de vită, legate deasupra piciorului înfășurat în obiele cu nojițe, niște fâșii lungi din piele. Până astăzi se mai păstrează, rar, opinci confecționate din cauciuc. Astăzi, portul popular se mai îmbracă rar de către locuitorii Săcuieului doar la evenimente care țin de istoria națională sau locală, la sărbători religioase sau de către copii la serbări școlare. Cu toate că se mai păstrează în unele gospodării componente ale straiului popular tradițional, acestea sunt incomplete și valoarea lor de documente de viață crește odată cu dispariția lor treptată.
Deşi o mare parte din elementele etnografice şi de folclor au dispărut în perioada colectivizării şi industrializării, o parte dintre acestea s-au păstrat sau au fost reînviate în ultimii ani. Astfel anual se organizează în cadrul comunei diverse evenimente care atestă prezenţa elementelor de cuturalitate în zona Săcuieului:
,,Zilele Vlădesei” – eveniment organizat în luna iulie la care participă diverse ansambluri (Ansamblul Porolissum, Ansamblul “Aușana” Bihor și Sânziana Toader, Ansamblul “Cununa Vlǎdesei”, Ansamblul “Junii Vlǎdesei” ) și orchestre.
,,Cupa Vlădeasa” – eveniment organizat în luna februarie, aflat la cea de-a 2-a ediție în anul 2013. Acest eveniment este organizat cu sprijinul primăriei în parteneriat cu Școala Gimnazială Săcuieu, Consiliul Județean Cluj, Asociația Salvamont Salvaspeo Vlădeasa Cluj, Pensiunea ,,Anica”, Asociațiile locale ale producătorilor agricoli din comuna Săcuieu.
Culte
BISERICA DE PIATRĂ DIN SATUL VIŞAGU
Biserica ortodoxă română din satul Vişagu este o construcţie veche, executată în anul 1832, cu un stil specific arhitecturii româneşti din zona munţilor Apuseni. Biserica are o fundaţie şi soclu din piatră, structură din lemn, învelitoare din şindrilă şi tablă (numai la turn).
Biserica are un plan simplu, cu un pridvor în faţă prin care se face şi intrarea în pronaos. Partea frumoasă a construcţiei este dată de proporţia dintre perete şi acoperişul din şindrilă şi dintre acestea şi turn. De asemenea, calitatea deosebită a pietrei ce se găseşte în zona satului au asigurat un soclu frumos şi o durabilitate bună a fundaţiei.
BISERICA ORTODOXĂ DIN ROGOJEL
În perioada 1832-1836 s-a construit biserica actuală, construcţie din piatră şi pământ cu acoperişul de şindrilă. Ea s-a realizat cu contribuţia celor aproximativ 100 de familii existente în sat la acea dată. Biserica a primit hramul „Sfânta Treime”. Stilul bisericii este în formă de navă, simplu, după condiţia modestă a credincioşilor acelor timpuri. La început nu a avut turn clopotniţă, clopotele fiind fixate pe stâlpi de lem, cu scară de lemn folosită la trasul clopotelor. Turnul clopotniţă din piatră s-a construit după anul 1848.
BISERICA ORTODOXĂ DIN SĂCUIEU
Biserica a fost terminată în anul 1885, fiind sfințită în același an, la 14 august, de către Arhiepiscopul și Mitropolitul de Alba Iulia, Ioanu Vancea și de Protopopul de Morlaca, Anania Pop, primind hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Prim epitrop era la acea dată Toader Mutuzău.
Clădirea bisericii a fost construită în formă de navă, după obiceiul oriental, din granit și era acoperită cu șindrilă. Vatra bisericii este dreptunghiulară, are 500 mp, lungimea măsoară 20 m, lățimea este de 7 m și se ridică la o înălțime de 8 m. Turnul este înalt de 8 m. Vatra casei parohiale este de 8.00 mp., cimitirul bisericii, în pantă, are 400 mp. Clopotele turnate în bronz sunt din anul 1872, au un sunet pătrunzător, atât cele mari, cât și cele mici.
Biserica este dotată cu diferite cărți vechi de ritual și teologice, dintre care amintim: Penticostar, în chirilice, tipărit de Episcopia Blaj, la 1762; Evanghelie, editată de Episcopia Alba Iulia, în anul 1918, pe hârtie semivelină, legată în carton; Liturghier, tipărit pe hârtie velină de
Editura Institutului Biblic din București, în anul 1908.
Mass-media
Pe teritoriul comunei Săcuieu îşi desfăşoară activitatea mai mulţi prestatori de servicii pentru informarea populaţiei, aceştia sunt prestatori care activează şi la nivel naţional. Pe raza comunei nu există furnizori locali de mijloace de informare in masă.
Astfel, în comuna Săcuieu activează următorii prestatori de servicii:
Denumire prestator | Servicii prestate |
RCS&RDS SA | Televiziune prin satelit |
FOCUS SAT | Televiziune |
Tabelul nr. 9: Prestatori servicii mass-media în comuna Săcuieu
Monumente istorice
Conform listei de monumente istorice publicată în 2010 în Monitorul Oficial, comuna Zimbor are următoarele monumente istorice pe teritoriul ei:
Cod LMI | Denumire | Localitate | Adresă | Datare |
CJ-II-m-B-07743 | Casă; | sat ROGOJEL, comuna SĂCUIEU | nr. 16 | sec. XIX |
CJ-II-m-B-07744 | Biserica “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” | sat ROGOJEL, comuna SĂCUIEU | 296 | sec. XVIII |
CJ-II-m-B-07810 | Biserica de lemn | sat VIŞAGU; comuna SĂCUIEU | 111 | 1800 |
Tabelul nr. 10: Monumente istorice din Comuna Săcuieu
Comunitatea romilor
Conform ultimelor date ale recensământului în Comuna Săcuieu au fost înregistrate 187 de persoane de etnie rromă. Toate persoanele sunt înregistrate că au domiciuliu pe raza satului Săcuieu. Majoritatea copiilor de etnie rromă sunt înscriși la școală, însă în medie 2-3 persoane abandonează școala anual.
Mare parte din populație nu au un loc de muncă stabil, aceștia obținând venituri din ajutorul social oferit de către stat. De asemenea, peste 60% din populație pleacă frecvent în străinătate, iar timpul de ședere a acestora variază. Alte activități desfășurate de aceștia pentru asigurarea traiului de zi cu zi este culegerea și comercializarea fructelor de pădure, ciupercilor și a plantelor.
În ceea ce privește gradul lor de luare în evidență, autoritățile locale au făcut demersurile necesare pentru înscrierea acestora și integrarea lor în comunitate, însă datorită fluctuației populației este foarte dificil să fie înregistrați în procent de 100%. Astfel, se estimează că populația rromă este luată în evidențe în procent de aproximativ 85 %.
Ordine publică
Poliţia este o instituţie foarte importantă în comună, aceasta asigură respectarea ordinii şi liniştii publice şi respectarea principiilor şi normelor de convieţuire în societate.
Liniştea publicǎ a populaţiei comunei este asigurată de poliţiştii din cadrul Postului de Poliţie Săcuieu. Organele de poliție locală intervin în situațiile conflictuale sesizate, instruiesc persoanele care locuiesc în casele din zonele izolate, asigură patrularea pe timp de noapte în comună, răspund la solicitările venite prin programul 112 și se eliberează acte la cererea cetățenilor.
O analiză recentă a infracţionalităţii din comună relevă faptul că s-au înregistrat puţine infracţiuni pe raza Comunei pe parcursul anului 2013, cele mai des întâlnite fiind infracţiunile silvice de tăiere ilegală și furt de arbori (4 cazuri), de distrugere (6 cazuri), violență (3 cazuri), furt calificat (4 cazuri). De asemenea, au fost aplicate 99 de sancțiuni contravenționale, din care cele mai importante sunt: 39 de cazuri privind încălcarea ordinii publice, 24 de cazuri de încălcare a regimului silvic și 23 de cazuri de încălcare a regulilor privind circulația pe drumurile publice.